Este adevărat că nu poți trăi în fiecare clipă gândindu-te la cel mai
important lucru din existența ta și anume faptul că tot ce ai sunt trăirile din această scurtă și limitată existență. Totuși,
în momentele dificile care te fac să crezi că limitările și suferințele
sunt prea mari, este bine să îți amintești valorile tale fundamentale și să
înțelegi încă o dată că viața ta la nivelul înțelegerii tale este o
experiență. Tot ceea ce crezi și tot ceea ce gândești îți limitează sau
eliberează acțiunile pentru experiența vieții. Atât timp cât nu uiți ce
reprezintă viața ta vei fi mai greu de distras și mai greu de mințit de
către mintea ta alimentată mereu de mediul social, educație și orice
presiuni vei primi. Viața ta cotidiană tinde să te rupă de esența ta și te
face să pierzi din vedere înțelegerile la care singur ai ajuns vreodată.
Situațiile disperate în care crezi că te găsești sunt doar momentul de
retrezire. Astfel, e bine să îți creezi propria viziune despre viață, indiferent care ajunge să fie aceasta, important este să ai ceva la care să te întorci în momente dificile. Scopul dacă vrei, al
momentelor dificile este tocmai trezirea la realitatea care nu creează
fericire sau suferință ci doar împăcare cu situația în care ești. Apoi,
dacă îți mai dorești poți continua să trăiești somnul vieții, poți continua
să te joci cu fericirea cu durerea cu suferința și cu plăcerea. Să încerci doar să te conservi și să te ferești de lucrurile care par periculoase sau dureroase înseamnă renunțarea la viață și acceptarea de
a trăi în stadiul vegetativ. Siguranța este doar moartea în timpul vieții, ceea ce o face cel mai mare dușman al vieții. Din asta nu doresc să se înțeleagă că este bine să traversezi strada fără să te asiguri sau să te comporți de parcă corpul tău nu trebuie protejat de pericolele la care este expus. Este doar vorba despre limitările pe care tu prin dorința exagerată de siguranță ți le pui.
Protejarea propriului corp face parte din viață. Echilibrul pe care îl poți
avea între asumarea pericolelor și conservarea ta în siguranță, depinde de
capacitățile tale de supraviețuire și de educația pentru supraviețuire.
Dacă ești pregătit să te pui în pericol într-un fel pe care poți să-l
gestionezi, da-i drumul!  Dacă nu, tot ce poți face este să te pregătești
pentru diverse pericole prin care viața se va face simțită. Ceea ce vreau
să transmit este că o dată cu înțelegerea riscului trebuie să vină și
înțelegerea nevoii de risc, motiv pentru care educația pe care o alegi ar
fi bine să aibă în vedere dezvoltarea capacității de expunere la risc.
Altfel educația nu are rol pentru viață. Ca să nu fiu greșit înțeles,
mentionez că nu mă refer aici doar la lecții de parașutism și chiar la
lecții despre economie, unde riscul există, iar capacitatea ta de înțelegere
te va lăsa să te adâncești în acest risc. Educația are rolul de a te ajuta
să navighezi în pericol sau cel puțin așa ar fi frumos. Dacă educația nu te
lasă să te miști şi să simți, atunci are rolul de a te ține în această stare vegetativă.

Autor: Dan Calotescu